For at give dig den bedst mulige oplevelse bruger dette websted cookies. Gennemgå vores Fortrolighedspolitik og Servicevilkår for at lære mere.
Forstået!
Indhold leveret af caneudothisromania. Alt podcastindhold inklusive episoder, grafik og podcastbeskrivelser uploades og leveres direkte af caneudothisromania eller deres podcastplatformspartner. Hvis du mener, at nogen bruger dit ophavsretligt beskyttede værk uden din tilladelse, kan du følge processen beskrevet her https://da.player.fm/legal.
Player FM - Podcast-app Gå offline med appen Player FM !
Bespoken Spirits isn’t your typical whiskey distillery. Yes, they’re based in the American bourbon heartland of Lexington, Kentucky, and yes, they often make private label whiskeys for clients. But everything from how Bespoken Spirits distills their whiskey to how they market it is done with the help of AI. Jordan Spitzer, their head of flavor, can finish a whiskey in days instead of years—while precisely crafting its taste—using their machine-learning backed approach. And Wane Lindsey, their director of marketing, credits AI tools with helping his tiny team punch way above their weight. The result is a whiskey that may not be traditional, but still tastes great—and in a fraction of the time it would otherwise take. That’s time they can spend on the creative side of their craft and the work that has the most meaning: building brands and bespoke spirits that people will want to drink. On this episode, Jordan and Wane share how AI has helped them explore creative new ways to make and market whiskey—and why, no matter how smart our tools get, there’s still no substitute for human taste. You can learn more about Bespoken Spirits at bespokenspirits.com ~ ~ ~ Working Smarter is brought to you by Dropbox Dash—the AI universal search and knowledge management tool from Dropbox. Learn more at workingsmarter.ai/dash You can listen to more episodes of Working Smarter on Apple Podcasts , Spotify , YouTube Music , Amazon Music , or wherever you get your podcasts. To read more stories and past interviews, visit workingsmarter.ai This show would not be possible without the talented team at Cosmic Standard : producer Dominic Girard , sound engineer Aja Simpson, technical director Jacob Winik, and executive producer Eliza Smith. Special thanks to our illustrators Justin Tran and Fanny Luor , marketing consultant Meggan Ellingboe , and editorial support from Catie Keck. Our theme song was composed by Doug Stuart . Working Smarter is hosted by Matthew Braga. Thanks for listening!…
Indhold leveret af caneudothisromania. Alt podcastindhold inklusive episoder, grafik og podcastbeskrivelser uploades og leveres direkte af caneudothisromania eller deres podcastplatformspartner. Hvis du mener, at nogen bruger dit ophavsretligt beskyttede værk uden din tilladelse, kan du følge processen beskrevet her https://da.player.fm/legal.
Cele mai fierbinţi probleme ale Uniunii Europene sunt prezentate în anul electoral 2024 într-un nou format ”Can EU Do This?” care aduce împreună cele mai importante preocupări ale cetăţenilor din toate statele membre. Plecând de la marile provocări ale acestui an, jurnaliştii care realizează această nouă producţie EuranetPlus doresc să afle care sunt problemele specifice statelor membre, care sunt problemele comune şi care sunt aşteptările cetăţenilor de la instituţiile europene, sub acest generic: “Poate Uniunea Europeană să facă asta?”
Indhold leveret af caneudothisromania. Alt podcastindhold inklusive episoder, grafik og podcastbeskrivelser uploades og leveres direkte af caneudothisromania eller deres podcastplatformspartner. Hvis du mener, at nogen bruger dit ophavsretligt beskyttede værk uden din tilladelse, kan du følge processen beskrevet her https://da.player.fm/legal.
Cele mai fierbinţi probleme ale Uniunii Europene sunt prezentate în anul electoral 2024 într-un nou format ”Can EU Do This?” care aduce împreună cele mai importante preocupări ale cetăţenilor din toate statele membre. Plecând de la marile provocări ale acestui an, jurnaliştii care realizează această nouă producţie EuranetPlus doresc să afle care sunt problemele specifice statelor membre, care sunt problemele comune şi care sunt aşteptările cetăţenilor de la instituţiile europene, sub acest generic: “Poate Uniunea Europeană să facă asta?”
În contextul actual, securitatea energetică devine o preocupare globală crucială. Transformările climatice, conflictele geopolitice și dependența de surse externe de energie obligă statele să adopte măsuri pentru a asigura un acces stabil și durabil la resurse energetice. Diversificarea surselor de energie, tranziția către resurse regenerabile precum energia solară și eoliană și eficientizarea consumului de energie sunt esențiale pentru a reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau lipsa resurselor. În acest episod Can the EU do this? vorbim despre asigurarea securității energetice cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisia de Energie a Parlamentului European și cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.…
Ar trebui să taxăm mai mult bogăția? Și dacă da, cum? Impunerea de taxe suplimentare oamenilor foarte bogați sau marilor concerne multinaționale reprezintă un subiect care revine frecvent în atenția guvernanților mai ales atunci când se încearcă să se atragă mai mulți bani la buget. Sistemul fiscal reprezintă un element al suveranității naționale, astfel că fiecare stat din UE are propriul său sistem de taxare. Pentru a aduce mai mulți bani la buget, oare ar trebui taxați suplimentar oamenii foarte bogați sau marile concerne multinaționale? Ar putea fi implementată ușor o astfel de măsură și ar putea fi viabilă pe termen lung? Poate exista o politică europeană comună în acest domeniu? Sunt doar câteva din întrebările la care Sorin Șchiopu, journalist la Radio România Târgu Mureș, a încercat să găsească răspunsuri în dialogul purtat cu invitații săi: europarlamentarul Iuliu Winkler și lector dr Lucian Săcălean de la UMFST din Tg.Mureș.…
Egalitatea de gen rămâne o valoare fundamentală a unei democrații autentice, iar drepturile femeilor, inclusiv acela de a alege pentru propria viață, trebuie respectate. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor atinge cote alarmante, dreptul la avort este contestat în mai multe state, discriminarea de gen este prezentă în diverse forme, începând de la interviurile de angajare, iar numărul femeilor cu funcții publice sau de conducere este mai mic decât cel al bărbaților. În acest context, am încercat să aflăm ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a garanta drepturile femeilor? Monica Neacşu, de la Radio România Braşov, a discutat cu Iolanda Beldianu, lector la Facultatea de Psihologie a Universităţii Transilvania din Braşov şi preşedinta Asociaţiei “Pas Alternativ” şi cu eurodeputata Georgiana Teodorescu despre respectarea drepturilor femeilor în Uniunea Europeană.…
Tema acestei ediții, „Cum să facem locuințele mai accesibile?”, are o anvergură europeană. Toate statele membre au dificultăți în a asigura locuințe decente , la un preț accesibil mai ales pentru tineri și persoanele vulnerabile, fără venituri mari sau cazurile sociale. Decizia de a avea un comisar european care să se ocupe special de această problemă este una majoră pentru Comisia Europeană, iar planul de rezolvare a acestei probleme dificile si sensibile pentru toate statele UE, este considerat a fi o provocare pentru noul Comisar desemnat pentru energie și locuințe, Jorgensen. În această ediție, cu ajutorul invitaților, vom încerca să răspundem la o serie de întrebări care țin de obisnuința cetățenilor fiecarui stat UE de a avea proprietate sau a sta cu chirie, cu preferințe pentru mediul urban sau rural sau dacă tinerii, bătrânii sau persoanele cu probleme sociale sunt cele mai vulnerabile persoane. De asemenea, există discriminare in acordarea unor locuințe sociale? Creșterea prețurilor per metrul pătrat construit sau costurile cu utilitățile, energie, gaze îi împiedică pe cetățeni să devină proprietari ai unei locuințe? Ștefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre toate acesteacu eurodeputata Maria Grapini și cu Ema Ignățoiu, manager de proiect la Centrul de Resurse Juridice.…
Relația de cooperare dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană poate suferi transformări esențiale după anul electoral 2024. Statele Unite reprezintă partenerul firesc al Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic cât mai ales sub aspectul politic. Rezultatul cursei electorale în care sunt angajați republicanul Donald Trump democrata Kamala Harris, este aproape imposibil de prevăzut, iar din cancelariile europene răzbat anumite temeri pentru viitor. Principalele întrebări se referă la modul în care continua relațiile instituționale între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și cum trebuie să se pregătească Europa pentru oricare ar fi rezultatul alegerilor preziențiale din SUA. Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, consideră că o eventuală ruptură între SUA și Uniunea Europeană este neconceput, astfel că se impune dialogul cu ambii candidați la președinția SUA. Primul mandat al lui Donald Trump este motivul temerilor în ceea ce privește politica externă și eventualele măsuri protecționiste ale candidatului republican. Ileana Rotaru, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Poltice, Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara consideră că funcționarea Alianței Nord-Atlantice nu este periclitată, însă Ucraina în continuare un subiect delicat. În acest context, Kamala Harris poate reprezenta garanția ajutorului oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, într-un context sensibil marcat de poziționări diverse chiar în rândul statelor member ale Uniunii Europene. Indiferent de rezultatul alegerilor din data de 5 noiembrie, Europa trebuie cele mai bune modalități de a continua relațiile cu SUA. Despre toate acestea, în podcastul realizat de Mihaela Ioncelescu, journalist, Radio Romania Timişoara.…
Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și un nivel ridicat de protecție socială. În 2017, a fost lansat Pilonul European al drepturilor sociale prin care Uniunea Europeană doreşte să asigure egalitatea de șanse și accesul la piața muncii pentru toţi cetăţenii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială sporite. Care sunt măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a proteja drepturile lucrătorilor? Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale? Cum pot fi îmbunătăţite accesul la piața muncii şi condițiile de muncă, inclusivpentru lucrătorii cu calificare scăzută sau fără calificare? De ce a fost nevoie de adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat ? Ce va face în continuare Uniunea Europeană pentru protejarea lucrătorilor? Care sunt consecinţele de ordin fiscal ale politicilor sociale? Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi Adrian Benţa, consultant fiscal.…
Lumea devine din ce în ce mai imprevizibilă pe măsura creşterii gradului de globalizare. Există o tendință a unei aşa-numite "permacrize". Apar noi centre de putere, în special în regiunea Indo-Pacifică. UE trebuie să își reconsidere parteneriatele tradiționale într-o lume în schimbare. Uniunea Europeană ar trebui să își stabilească obiective strategice pentru următorul deceniu și să reflecteze asupra modului de realizare a acestora. Nu în ultimul rând, într-o lume cu resurse limitate, prioritățile și compromisurile trebuie luate în considerare. Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor a discutat despre modul în care trebuie să acţioneze Uniunea Europeană într-o lume multipolară cu Roxana Mînzatu - europarlamentar și conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, analist politic şi Decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.…
La nivelul UE, mai precis între țările din UE, există diferențe mari în ceea ce privește accesul oamenilor la tehnologie. Încercăm să aflăm care sunt direcțiile către care ar trebui să se îndrepte atenția autorităților europene sau naționale pentru reducerea diferențelor existente chiar în interiorul statelor membre. Raportul din 2024 al UE privind deceniul digital este un semnal de alarmă pentru atingerea țintelor digitale până în 2030. Progresele țărilor membre sunt analizate având în vedere patru domenii: infrastructură digitală, competențe digitale, digitalizarea serviciilor publice și digitalizarea întreprinderilor. În România există discrepanțe foarte mari între mediul rural și cel urban în privința digitalizării, a autorităților locale, a școlilor sau în ceea ce privește accesul tinerilor la noua tehnologie și la modul cum să utilizeze această tehnologie fiind nevoie de o alfabetizare digitală pentru ca beneficiile acesteia să fie percepute la adevărata lor valoare. Ştefan Rancu de la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate acestea cu Mihaela Nabăr, Director Executiv la Fundația World Vision România şi cu Alin Luculeasa, un tânăr fermier, din comuna Costești, judeţul Vaslui.…
Turismul din Uniunea Europeană a luat amploare, în 2023 a depăşit cifrele pre-Covid. Acest lucru afectează tot mai multe oraşe care încearcă să ţină sub control afluxul de vizitatori şi să contracareze efectele negative ale turismului. Au fost impuse măsuri restrictive, de exemplu, interzicerea închirierii locuințelor pe termen scurt, dar totodată sunt încurajate călătoriile în afara sezonului. La polul opus, se încearcă promovarea zonelor turistice atractive, dar mai puţin cunoscute, cum este Banatul Montan. Cu un potențial ridicat, zona duce lipsă de turiști din cauza infrastructurii precare - drumuri, locuri de cazare și facilități de petrecere a timpului liber, fiind afectată și de încălzirea globală. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa a discutat despre starea turismului, despre promovarea turistică şi despre destinaţii mai mult sau mai puţin cunoscute cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, cu Georgian Popovici, promotor al Banatului Montan şi cu Daniela Copaci, managerul unui proiect de dezvoltare turistică în zona Văliug din judeţul Caraş Severin.…
Între 6 și 9 iunie, cetățenii din țările membre ale Uniunii Europene au mers la vot pentru a alege membrii Parlamentului Europen. Aceasta a fost cea de-a zecea ediție a alegerilor europarlamentare de la primele alegeri directe din 1979, și primele alegeri europarlamentare de după Brexit.
În contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, una dintre preocupările cetăţenilor Uniunii Europene este apărarea. Cum ar trebui UE să-și consolideze apărarea? Cât de departe ar trebui să meargă UE în remilitarizarea sa? Ar trebui înfiinţat un portofoliu de comisar pentru apărare şi ce ar trebui să facă deţinătorul unui astfel de portofoliu?…
Una dintre priorităţile Uniunii Europene este o economie care lucrează pentru oameni. Ce poate face Uniunea Europeană pentru a arăta că politicile sale sunt în beneficiul cetăţenilor? Un indicator al unei economii este puterea de cumpărare, ce poate fi definită prin cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi cumpărate cu o anumită sumă într-un stat. Puterea de cumpărare face diferenţe între statele membre, ba chiar şi între regiunile unui stat. Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a discutat pe această temă cu economistul Theodor Stolojan, fost premier al României şi fost europarlamentar.…
Sub genericul „Can EU do this?”, „Poate Uniunea Europeană să facă asta?”, în această ediție ce precede scrutinului european de la începutul lunii iunie vă prezentăm răspunsuri, explicații, opinii care gravitează în jurul întrebării ”Cum să facem Uniunea Europeană mai unită?” Subiectul este de interes pentru specialiști, dar și pentru cetățenii europeni, care văd legături între provocările Uniunii, cum ar fi conflictul din Ucraina, migrația, suveranitatea statelor membre și încrederea votantului în actul democratic de la nivel european. Horia Daraban, de la Radio România Iaşi, a discutat cu Luca Ciubotaru, fost delegat de tineret la ONU, activist civic, președinte al Asociației Rădăuțiul Civic, şi cu lector universitar doctor Lucian Dîrdală de la Universitatea „Mihail Kogalniceanu” din Iaşi, specializat în problemele Uniunii Europene.…
Una dintre temele importante ale actualităţii europene este migraţia, un fenomen care de peste 10 ani îi preocupă şi chiar îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii. România este privită de către migranţi ca o ţară de tranzit spre statele membre din vestul Europei, cu un standard de viaţă mai ridicat. Parlamentul European a adoptat recent zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii. Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, a discutat despre aceste aspecte cu jurnalistul Adrian Boioglu, un fin observator al actualităţii europene, cu Dan Anghelescu, un bun cunoscător al domeniului turismului şi cu Nicolae Bucovală, proprietarul unor hoteluri de pe litoralul Mării Negre, care a angajat câteva sute de lucrători din state asiatice.…
Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru calitatea alimentelor pe care le produce. Legislaţia Uniunii Europene privind calitatea hranei prevede norme stricte pe care producătorii, procesatorii şi comercianţii de produse alimentare trebuie să le respecte. Ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment de calitate? Putem fi siguri că produsele alimentare europene sunt calitative? Există diferenţe de calitate în ceea ce priveşte produsele alimentare cu ambalaj identic? Ce a făcut şi ce va face, în continuare, Uniunea Europeană pentru a oferi consumatorilor alimente sigure şi de calitate? Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Alin Mituţă şi Nastasia Belc, cercetător și Director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.…
Am învățat lecții diferite, spune un epidemiolog, șef de secție la un spital public din România. Ca oameni, am învățat să fim mai atenți la nevoile celorlalți, pentru a-i proteja de boală, medicii au învățat să comunice mai bine cu pacienții, iar autoritățile au avut și ele o lecție de învățat din asta, aceea că trebuie să investească mai mult în sănătatea populației, prin programe de prevenție, și nu tratând cu întârziere pacienți cu boli grave. Dar am învățat și că avem nevoie de educație medicală, care să înceapă chiar de jos, din băncile școlii. Mai mulți elevi de liceu și de gimnaziu din România spun că au învățat cât de importantă este libertatea, libertatea de a ieși cu prietenii și de a petrece timp cu familia, lucruri pe care nu le mai puteau face în pandemie. La rândul lor, adulții susțin că au învățat că trebuie să se informeze mai bine și să nu ia totul de-a gata. Iar îngrădirea unor drepturi, precum libertatea de a ieși din casă, a venit și cu un preț…, unii dintre ei au devenit mai comozi, fac mai puțină mișcare și nu mai au încredere în sistemul medical. Învățăturile rămase după pandemie nu au privit doar statul român, care a avut de gestionat o stare de urgență, ci și marea familie europeană. Însă provocările Uniunii Europene nu se opresc la pandemii, cu un război la granițele ei și cu amenințări radiologice și nucleare. Poate Uniunea Europeană să țină aceste lucruri sub control? Cristina Ghelasie, de la Radio România Constanţa, a discutat despre toate aceste aspecte cu medicul epidemiolog Irina Dumitru, cu medicul neurolog Any Axelerad şi cu europarlamentarul Cristian Buşoi.…
Sub genericul „Can EU do this?”, ne concentrăm pe analiza războiului din Ucraina și pe solidaritatea Uniunii Europene față de această țară. Solidaritatea cu Ucraina a fost un element crucial pentru numeroși actori din comunitatea internațională. Mai multe țări și organizații internaționale au exprimat sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând acțiunile agresive ale Rusiei și pledând pentru soluționarea conflictului prin mijloace diplomatice și politice. Uniunea Europeană se solidarizează cu Ucraina și susține poporul său, afirmând că este crucial pentru stabilitatea globală ca Ucraina să-și recapete independența și ca Vladimir Putin să-și retragă trupele de pe teritoriul ucrainean. Pentru a înțelege mai bine consecințele acestui conflict și impactul său în Uniunea Europeană, vă invităm să ascultați acest podcast realizat de Cătălin Glăvan, de la Radio România Oltenia Craiova. Invitaţii săi au fost europarlamentarul Vlad Gheorghe, Andrada Crăciun, preşedinta Asociaţiei Esperando, istoricul Florin Gheţău şi analistul militar şi de securitate Marinko Ogorec din Croaţia.…
Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. Natural, eco, prietenos cu mediul... Uniunea Europeană dorește să se asigure că toate aceste informaţii care apar pe etichetele produselor alimentare şi nealimentare sunt reale, iar practica de a da o impresie falsă cu privire la beneficiile sau impactul unui produs asupra mediului să fie interzisă. Directiva privind declaraţiile ecologice, care va fi votată în Parlamentul European în luna martie, va reglementa toate aceste aspecte. Uniunea Europeană va impune, astfel, companiilor să justifice afirmațiile privind protejarea mediului prin utilizarea unei metodologii standard. Ce aşteptări au consumatorii de la Uniunea Europeană? Putem fi siguri că dacă cumpărăm un produs, care este vândut ca fiind ecologic, acesta este cu adevărat ecologic ? Este posibil ca dezinformarea ecologică să fie combătută? Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.…
Protestele fermierilor au cuprins mai multe state membre ale Uniunii Europene. Fermierii francezi și belgieni nemulțumiți de creșterea costurilor, de politicile de mediu ale UE și de importurile de alimente ieftine, din state terţe, au blocat autostrăzi și drumuri de acces. Acțiuni similare au avut loc și în alte țări europene, printre care Germania și Polonia. Proteste au avut și în România, unde manifestații au stat timp de cel puțin două săptămâni la Afumați și în alte localități din țară, în timp ce reprezentanții lor și ai transportatorilor au negociat cu autoritățile. Ce așteptări au fermierii de la UE? Mai mulți bani pentru munca depusă? Mai puține norme din partea UE? Robina Cornaciu de la Radio România Antena Satelor a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Carmen Avram şi fermierul Alexander Degianski.…
În funcţie de poziţionarea pe harta Europei, cetăţenii au preocupări diferite. Războiul din Ucraina şi îi preocupă mai mult pe cetăţenii statelor din partea estică a Uniunii Europene. În partea sudică, unde în ultimii ani au avut loc incendii devastatoare din cauza secetei şi a temperaturilor extrem de ridicate, efectele schimbărilor climatice reprezintă o îngrijorare pentru cetăţenii din ţările respective. Pentru români, includerea în spaţiul Schengen reprezintă încă o prioritate.…
Velkommen til Player FM!
Player FM is scanning the web for high-quality podcasts for you to enjoy right now. It's the best podcast app and works on Android, iPhone, and the web. Signup to sync subscriptions across devices.
Slut dig til verdens bedste podcast-app for at styre dine yndlings shows online og afspille dem offline på vores Android og iOS apps. Det er gratis og nemt!